Broasca testoasa

Broasca testoasa cu ochii ei mari si bulbucati,rosie,se misca catre oaia visinie care fugea innebunita de calul cel gri….Maria privea spectacolul cu sufletul la gura,simtea ca traieste prin miscarile broastei,a oii si a calului gri…vantul le facea sa para mai monstruoase,mai agitate,mai grabite,sa ajunga…nimeni nu stie unde,insa Maria nu se grabea,privea foarte atenta spectacolul….calul-caine se oprii din fuga pana ce un vant puternic il lovi de oaie,si atunci cele doua broaste testoase au inceput sa alerge impinse de vantul puternic ce ii ciufuli Mariei parul…esarfa rosie de la gatul ei parea ca vrea sa invaluie cele doua broaste,sa le lege intre ele si sa alerge cu ele in norul cenusiu…dar de nicaieri,aparu acel calaret misterios.care o facu pe Mara sa-l urmeze,insa in goana sa nebuna calul sau disparu si in locul lui aparu pisica cu un singur ochi si fara coada….Maria inca privea infrigurata spectacolul din fata ei,si totusi vantul ala nebun trase cortina,totul deveni alb-cenusiu,si parca fara sa isi dea seama din spatele cortinei,caracatita isi facu aparitia,avea un tentacul mai scurt si unul mult prea lung si totusi erau toate egale si se unduiau perfect pe ritmul muzicii,si iar cortina cadea si iar caracatita scotea cate un tentacul afara si o saluta pe Maria,si iar calaretul negru o fermeca,si oaia iar fugea de broasca testoasa,si broastele iar erau legate cu esarfa rosie a Mariei,si iar se dezlegau si ii ciufuleau Mariei parul…

“Si totusi daca el m-a cautat in mintea lui,si nu m-a gasit pentru ca stateam de prea mult timp ascunsa?Sau daca nu a vrut sa ma vada,si nu a vrut sa ma simta ca sunt acolo langa el…Nu sigur nu m-a vazut,se mai intampla,poate ca nici eu nu l-am vazut cand trebuia sa il vad,atunci cand l-am cautat…Si totusi oare el m-a cautat sau a dat de mine din intamplare cand ma ascundeam…”

Maria privi iar spre scena,cortina se ridica usor usor si din ce in ce mai repede,si broasca testoasa cu ochii bulbucati aparu iar si o privi cu interes….auzi un tiuit…era in fata usii,privi catre calaret si ii multumi ca o aduse acasa,cortina reaparu,esarfa cazu lin in jurul gatului ei… “nu mai conteaza..fie ca m-a cautat fie ca nu,important e ca l-am gasit cumva,sau bine  ca nu s-a ascuns el destul de bine…”