Incursiune in timp

Azi parca mi-a dat cineva o palma,m-am trezit cu vreo 2 ani in urma,mi-am revizuit visele de atunci si am selectat cateva,apoi am revenit in momentul de fata si le-am adaugat pe cele de acum…mi-am reamintit ca in fond inca iubesc..si in postul trecut am facut greseala de a spune ca simt ca nu mai iubesc pe nimeni…gresit..iubesc…e o iubire..ciudata ar spune multi,insa o iubire care ma tine inca pe linia de plutire…M-am simtit in al noualea cer cand inima mi-a atras atentia ca gresesc..nu v-ati gandit si voi uneori ca poate uneori sa actionezi dupa ce iti spune inima te poate salva?Spun asta pentru ca se spune ca inima este inselatoare de multe ori,in cazul meu,si in cazul de fata o las sa iubeasca….iar aberez numai despre mine…de parca ati fi interesati sa cititi chestii de genul asta…Sa revin si la voi.Cand e ultima oara cand ati plans de fericire?Eu am facut-o acum vreo ora..E un sentiment placut,plangi,si totusi esti fericit si totusi iti doresti sa te opresti din plans..iar atunci cand esti trist plangi si parca nu vrei sa te mai opresti….Cred ca pana la urma noi oamenii suntem cam sadici,eu una vreau sa imi revin…sa nu mai fiu sadica cu mine insumi…Am impresia (iar cei de pe strada mi-o sustin si mai mult) ca oamenilor le place sa fie tristi,mai mult uneori au impresia ca daca ar zambi ar fi priviti ciudat…Sa va dau un exemplu,mergeti singuri pe strada,ganditi-va ce expresie a fetei aveti..sunteti foarte seriosi,o seriozitate ce de multe ori arata a suparare,va ganditi la probleme.la facturi,iar cand trec alti oameni pe langa voi ii priviti cu o oarecare ura,gandindu-va in prostia voastra ca ei sunt mai usurati de probleme decat voi…Mai mult daca mergeti pe strada si vedeti un om care va zambeste in mintea voastra instantaneu va ganditi ca e nebun.Ce ar fi daca data viitoare cand iesiti singur pe strada iesiti cu un zambet pe buze,unul asa…micut dar vizibil,si zambetul vostru poate se va trasmite si la alt trecator….eu sunt..indragostita ca in prima zi..iar maine va asigur ca voi zambi,fericirea o gasim in lucrurile mici,in mirosul merelor coapte,in rasul unui copil,in amintirile frumoase…descideti si voi ochii si primiti-o la voi in suflet,asta asa ca sa nu omit sa vorbesc despre fericire…s-ar parea ca am un pitic in buzunar care ma tot pune sa vorbesc despre fericire:…eu…va iubesc…si il iubesc..iubiti si voi..si…zambiti:)